Ce este un ONG?
O organizatie neguvernamentala este formata printr-o asociere voluntara a unor cetateni, care isi propun un scop comun cu caracter non-profit. De regula, scopul unui ONG este in interesul dezvoltarii societatii. Un ONG este independent fata de autoritatile guvernamentale, fiind uneori o legatura intre comunitate si Guvern.
Fiecare ONG apare dintr-o nevoie a societatii, fie a cetatenilor care se asociaza. Astfel, pe cat de diverse sunt nevoile comunitatii, pe atat de diverse sunt si ONG-urile active de astazi.
Termenul de “organizatie non-guvernamentala” a aparut pentru prima oara in 1945, fiind folosit de catre ONU. Totusi, ONG-urile exista in forma organizata inca din secolul al XVII-lea, fiind catalizatori ai multor schimbari de-a lungul istoriei.
In Romania, legea defineste 3 tipuri principale de ONG-uri: asociatii, fundatii, federatii. In acest moment exista peste 90.000 de ONG-uri in Romania.
Ce roluri au ONG-urile in societate?
Pe scurt, ONG-urile au rolul de a contribui acolo unde exista o nevoie in societate, dar unde statul si alte institutii nu au suficiente resurse pentru a se ocupa de rezolvarea acesteia. Dar care sunt pilonii principali, rolurile punctuale majore ale sectorului ONG?
A. Sprijinirea Grupurilor Dezavantajate
Unul dintre rolurile critice ale sectorului ONG este sa sprijine grupurile mai putin avantajate pentru a se integra in societate. Unele ONG-uri adopta exclusiv acest rol, pe cand altele nu desfasoara deloc astfel de activitati, diversitatea fiind deosebit de vasta.
Exista astfel ONG-uri care sprijina copiii institutionalizati, persoanele apartinand anumitor minoritati (etnice, sexuale etc.), persoane aflate intr-un grad ridicat de saracie si multe altele.
Acest rol a aparut ca o nevoie in societate din cauza capacitatii slabe a autoritatilor guvernamentale de a oferi servicii corespunzatoare grupurilor vulnerabile, precum si din cauza interesului in general scazut al societatilor comerciale pentru aceste persoane, care nu prezinta putere de cumparare ridicata. Astfel, ONG-urile isi propun sa umple acest vid si sa ofere serviciile necesare, insa resursele sunt de regula foarte limitate, ceea ce afecteaza puternic capacitatea de a acoperi nevoile societatii in mod corespunzator.
B. Promovarea unor cauze sociale
Oamenii pasionati de o anumita cauza sunt uneori cei mai potriviti pentru a ne informa cu privire la situatia existenta. Stiai de exemplu ca 40% din suprafata arabila a Romaniei prezinta risc ridicat de desertificare? Sau ca 9 din 10 copii din scolile din Romania sunt victime ale violentei verbale/bullying? Uneori aflam aceste lucruri multumita ONG-urilor care activeaza in aceste zone.
Acestea pot trage un semnal de alarma cand anumite lucruri ar trebui sa ne ingrijoreze, dar in acelasi timp ne pot invata si cum sa imbunatatim situatia, fie prin schimbarea comportamentului nostru de zi cu zi, fie prin implicarea activa prin voluntariat in activitatile ONG-ului respectiv.
C. Rolul de “Watchdog”
Uneori autoritatile guvernamentale deviaza de la rolul lor de protejare a intereselor cetatenilor, iar ONG-urile au un rol critic pentru a semnala aceste derapaje in mod public si pentru a mobiliza cetatenii pentru solutionarea problemei.
Este foarte important ca aceste ONG-uri sa fie puternice, complet independente de orice factor politic ori comercial, si capabile sa monitorizeze constant activitatea autoritatilor. Aria de actiune poate fi foarte vasta, de la incalcari ale legii pana la adoptarea unor decizii care limiteaza sau pun in pericol drepturile cetatenilor.
In Romania, din pacate, capacitatea acestor ONG-uri este in general redusa in acest moment.
D. Advocacy si expertiza pentru politici publice
Lucrand direct in comunitate, ONG-urile sunt uneori printre cele mai abilitate sa vorbeasca in numele celor pe care ii reprezinta sau in aria de activitate. Astfel, in timp, cei care lucreaza in aceste ONG-uri acumuleaza expertiza importanta, pe care ulterior o folosesc pentru schimbarea de politici publice.
ONG-urile influenteaza politicile publice in 2 moduri principale:
1. Rareori, atunci cand acestea sunt consultate in mod autentic de catre autoritatile guvernamentale sau Parlament. In aceste cazuri, ONG-urile prezinta opiniile expertilor acestora ori rapoartele/studiile realizate de-a lungul timpului pe subiectul in cauza.
2. Advocacy, cand ONG-urile isi propun in mod direct sa schimbe o politica publica sau o lege si depun eforturi intense in acest sens pe langa autoritatile competente. De regula, este necesara o coalitie formata din mai multe ONG-uri pentru a avea succes in acest demers.
In Romania au fost mai multe legi schimbate de-a lungul timpului prin efortul ONG-urilor. Amintim aici doar cateva: Legea Voluntariatului, Legea Electorala care a introdus votul uninominal, Legea antifumat etc.